Numele strazilor deseneaza portretul-robot al poporului. Ce ne spun, de fapt, denumirile strazilor? Ei bine, mult mai multe decat v-ati astepta. Ele sunt proiectii ale noastre care redau intimitati sociale nebanuite, analiza lor fiind, astfel, un exercitiu extrem de util. In Berlinul de Est, la 20 de ani dupa caderea Zidului, multe nume de strazi au ramas neschimbate, devenind monumente ale celor aproape 50 de ani de comunism. In schimb, majoritatea tarilor din Balcani s-au grabit sa scape de aceste relicve ale patrimoniului totalitar. „Numele strazilor”, spune Iulian Puiu, graphic designer din Bucuresti, „au cam aceeasi functie ca in branding: iti spun ceva despre istoria locului, despre istoria orasului, a tarii”. Strada Violentei Fericite in Norvegia, intersectia strazilor Clinton si Fidelity in Statele Unite, sau fabrica de gheata de pe strada „Soarelui” in Romania sunt exemple prin care edilii au vrut poate sa starnesca rasul. In Balcani, insa, denumirea strazilor nu a fost intotdeauna o chestiune amuzanta. Citeste mai multe in EvZ.
„Kiwi de Romania” si „apa incalzita cu lupa”-din noul val de inovatii romanesti. Un profesor de filosofie a inventat impreuna cu rectorul Politehnicii Timisoara un dispozitiv de producere a apei calde menajere de 20 de ori mai ieftin decat sistemele solare existente pe piata, altul a introdus in constructia de case materialul folosit ca umplutura la fabricarea aripilor de Boeinguri, un timisorean a creat "ingrasamantul cu magnet pisat", care creste productia de legume-fructe cu 300%, si agronomii au constatat ca, de cand clima a luat-o razna, kiwii si curmalii se simt deja ca acasa in Bucuresti, scrie Gandul.
Un proiect de zece milioane de lei: Statul roman da cu pliante in capsunari. Un proiect al ANOFM pornit pe vremea cand romanii buni de munca plecau pe capete in Italia incearca sa-i convinga acum pe acest
