Curenţii de aer, ploile dar şi mâna lui Dumnezeu au făurit de-a lungul anilor, pe creasta unui deal din comuna buzoiană Bozioru, o formaţiune stâncoasă extrem de stranie, compusă din pietre rotunde, parcă şlefuite de un meşter pietrar.

Localnicii dar şi primii geografi care au luat contact cu aceste stânci le-au numit Babele de la Ulmet, pentru că seamănă izbitor cu cele din Masivul Bucegi.

Odată ajunşi în centrul comunei Bozioru, oricare dintre localnici îţi poate deveni ghid turistic.

Platoul Babelor de Buzău, peisaj ireal învăluit în mister

În zona Bozioru circulă numeroase legende despre o veche populaţie de uriaşi care ar fi existat în Ţara Luanei după cum numesc legendele aceste locuri.

Iar dacă vii în zonă, atras tocmai de aceste mituri, tresari la vederea fiecărei ciudăţenii a naturii, de care dai la tot pasul.

După o călătorie pe uliţele înguste de munte de la marginea comunei Bozioru spre Valea cu Teiu, traseul continuă preţ de 20 de minute către cresta Babelor de la Ulmet.

O piatră perfect rotundă anunţă apropierea de suratele mai mici ale Babelor din Bucegi.

După o luptă aprigă cu mărăcinii turiştii care ajung în zonă pot admira frumuseţea stâncilor în formă de ciuperci frumos şlefuite parcă de misterioşi meşteri pietrari.

Cea mai înaltă dintre babele de la Ulmet are doi metri

Ciudat este că formaţiunea stâncoasă se află pe un platou de nisip, izolat iar unele dintre stânci sunt perfect ovale, iar altele au forma unor farfurii zburătoare.

„Seamănă cu Babele din Bucegi şi nu-şi explică cum s-au format pietrele astea deşi unii învăţaţi zic că au fost făcute de apă şi vânt. Eu le ştiu de mic copil, şi e păcat că nu ştie lumea de frumuseţile astea” , întăreşte localnicul Paul Cernea .

Frapează însă unele forme perfect rotunde ale câtorva stânci care stau pe jumătate îngrop