Continuarea gazoductului Nabucco va fi în 2010 principala epopee energetică în sudul Europei. În Nord, ruşii vor face presiuni pentru construirea gazoductului Nord Stream, care va lega Rusia de Germania prin Marea Baltică.
Lupta pentru energie va continua în 2010 pe acelaşi tipar: Europa se luptă să scape de dependenţa de gazele ruseşti, în timp ce mastodontul Gazprom nu are bani să ducă la îndeplinire proiectele South Stream şi Nord Stream, aşa că are nevoie de bani de la Uniunea Europeană. Compromisuri de ambele părţi.
Proiectul energetic Nabucco este menit să reducă dependenţa Europei de gazele ruseşti şi afectează în mod direct România, pe teritoriul căreia se vor desfăşura 460 km din lungimea totală a conductei.
După căderea regimului sovietic în 1991, ţările limitrofe Mării Caspice, aflate în fostul bloc URSS, în special Kazahstan, Azerbaidjan şi Turkmenistan, au vrut să-şi comercializeze resursele naturale fără dependenţa de magistralele ruseşti. La fel, şi consumatorii din Vest au fost şi sunt interesaţi de o sursă de aprovizionare suplimentară, independentă de ruşi. Astfel s-a născut ideea unei conducte noi, care ar trece prin Georgia, Turcia, Bulgaria, România, Ungaria şi Austria, eventual Germania de Sud.
De ce un proiect care ocoleşte Rusia şi Ucraina va spori securitatea energetică a ţărilor UE? Rusia deţine în prezent, prin concernul de stat Gazprom (cel mai mare furnizor mondial de gaze), monopolul asupra furnizării hidrocarburilor în special către către Europa de Est si Sud, dar şi restul ţărilor europene se aprovizionează în bună măsură cu gaze ruseşti. Astfel, Gazprom a fost acuzată că se comportă ca orice monopol: vinde gaze cui vrea, cât vrea, la ce preţ doreşte.
Miza pentru România
În programul de guvernare 2009-2012, la capitolul 25, de Politică externă, punctul 7, secţiunea "Securitate energetică", este prevăz
