Împrumuturile pe piaţa internă, emisiunea de eurobonduri din primul trimestru şi fondurile de la Comisia Europeană vor finanţa deficitul bugetar în 2010. Banii de la FMI vor susţine în continuare, indirect, cheltuielile statului, însă cea care va dicta sumele eliberate în acest scop va fi Banca Naţională a României.

Tranşele a treia şi a patra de la Fondul Monetar Internaţional vor fi ultimele care vor finanţa, în proporţie de 50%, deficitul bugetar. Începând cu trimestrul al doilea din 2010, finanţatorul extern şi Guvernul de la Bucureşti vor renunţa la înţelegerea iniţială, care a marcat o excepţie de la regula FMI: banii nu susţin niciodată, în mod direct, balanţa de plăţi a unui stat (deficitul bugetar), ci rezervele băncii centrale. La rândul său, Comisia Europeană (CE) va continua să finanţeze deficitul statului.

Mai citeşte şi:

AUDIO Mihai Tănăsescu: „Sistemul actual de pensii nu mai rezistă pe termen lung“

În 2009, au intrat în România 8,3 miliarde de euro de la FMI şi CE. Vistieria statului a absorbit 2,4 miliarde de euro, din care 1,5 miliarde de euro de la Comisie şi 900 de milioane de euro de la FMI. La BNR au mers 5,9 miliarde de euro. Ministerul Finanţelor a mai atras la buget, prin emisiuni de titluri de stat, peste 18,5 miliarde de euro. În total, pentru susţinerea deficitului bugetar şi pentru refinanţarea unor împrumuturi scadente s-au împrumutat peste 20,9 miliarde de euro.

Aceşti bani vor trebui rambursaţi - o treime a fost deja achitată anul trecut - la dobânzi diferite, în funcţie de instituţia de credit: 3,5% pe an de la finanţatorii externi şi între 7,8% (ultima emisiune de titluri de stat) şi 14% de la băncile comerciale din România. Nevoia de susţinere a balanţei de plăţi a statului este cel puţin la fel de mare şi în 2010, când Guvernul trebuie să reducă deficitul de la 7,3% din PIB în 2009, la 5,9% din P