În următoarele decenii, precipitaţiile vor scădea cu 20%, iar temperaturile vor creşte încet, dar sigur, susţin unii specialişti. Zona Dobrogei se va deşertifica în continuare. Cele mai afectate de secetă vor fi sudul şi sud-estul României şi zonele extracarpatice. Fenomenele extreme se vor intensifica.

România a avut parte de o iarnă cu zăpadă cât cuprinde şi cu mai multe valuri de ger. Au fost zile când, la Mircurea Ciuc, temperaturile înţepeniseră la -35 de grade, iar meteorologii nu mai conteneau să trimită avertizări de cod galben şi portocaliu de viscol şi temperaturi extrem de scăzute pentru sudul României.

Valul de frig din această iarnă care s-a abătut asupra României, dar şi a Europei , a fost deteminat de faza negativă a Oscilaţiei Nord-Atlantice, un fenomen meteorologic care influenţează caracterul vremii de pe continentul european, mai ales în perioada iernii. Când Oscilaţia se află în fază negativă, ceea ce se întâmplă cu regularitate la câţiva ani încoace, temperaturile din Europa, în anotimpul rece, sunt extrem de scăzute. Precipitaţiile sunt mai abundente, se depune strat gros de zăpadă, iar probabilitatea de a avea viscole, este foarte mare.

Primăvara a venit foarte târziu, iar până acum a plouat în repetate rânduri, iar temperaturile nu au fost nici pe departe ridicate.

Cu toate acestea, tendinţa de încălzire a climei se va menţine, susţin unii specialişti în meteorologie. Ei argumentează că, în ultimele decenii temperatura medie anuală în România a crescut cu 0,3 grade Celsius.

Particular, în zona de sud-est a ţării, creşterea a fost şi de 0,8 grade. Meteorologii susţin că o astfel de creştere a temperaturilor determină intensificarea fenomenelor extreme, cum ar fi secetele prelungite sau dimpotrivă, inundaţii rapide. În estul ţării, astfel de fenomene au fost tot mai frecvente în ultima vreme.

„Se face o confuzi