Bancherii au dat in anii de boom al creditarii finantari ipotecare cu dobanzi promotionale - fixate la niveluri mici doar pentru o perioada scurta, dupa care devin variabile - de 7 mld. lei (circa 2 mld. euro, la cursul de atunci).
Acest artificiu de marketing se intoarce insa acum impotriva bancherilor: pe masura ce dobanzile se reseteaza rata lunara creste, dar cum clientii sunt deja sub presiune, multi ajung restantieri. Care ar putea fi impactul? Experti din BNR calculeaza ca bancile ar putea fi nevoite sa faca provizioane suplimentare de 85 mil. lei (aproape 21 mil. euro). Suma nu este covarsitoare, avand in vedere ca bancile au deja facute provizioane de 4 mld. euro, iar soldul creste in fiecare luna cu zeci sau sute de milioane de euro. Spre exemplu, la un credit ipotecar de 40.000 de euro, rambursabil in 30 de ani, rata lunara era de 275 de euro, la o dobanda de 5,75% pe an. Daca dobanda urca la 7% pe an, rata ajunge 310 euro, sau 337 de euro la o dobanda de 8% pe an.
Creditele cu dobanda promotionala au fost cele care au impins spre colaps piata imobiliara americana, unde multi clienti cu venituri modeste au fost impinsi de brokeri si ajutati de banci sa cumpere case pe care de fapt nu si le permiteau.
Creditele cu dobanda promotionala au luat amploare in anul 2008 cand bancherii se grabeau sa castige cota de piata, ponderea creditelor ipotecare cu clauze promotionale in total credite nou acordate populatiei ajungand la peste 50%, potrivit raportului de stabilitate al BNR pe 2009. Anul trecut procentul a coborat la 30%. Bancile nu au riscat sa inghete nivelul dobanzii pe o perioada mai lunga de cinci ani. Ca volum, creditele promotionale reprezinta aproximativ 30% din stocul total al creditelor ipotecare acordate populatiei, care se apropie de 6 miliarde de euro.
Perioada de gratie pentru unele din aceste credite deja a inceput sa e