Incapabil sa limiteze cheltuielile publice, statul va fi obligat probabil sa majorareze impozitele, desi nu o spune public. Sub ochii statului insa miliarde de euro se topesc in facturi umflate, in achizitii al caror pret se dubleaza de la incheierea contractului de licitatie pana la darea in folosinta a lucrarii. Costul pierderilor pe aceasta filiera ar fi, in opinia celor care cunosc fenomenul, intre 20 si 40% din valoarea totala a contractelor de achizitii - adica intre 2,4 miliarde de euro si 4,8 miliarde de euro la nivelul lui 2009 cand au fost incheiate contracte de achizitii publice de aproximativ 51 de miliarde de lei (12,4 mld. euro). 80.000 de contracte sunt semnate anual si doar 350 de oameni sunt angajati sa controleze legalitatea si desfasurarea lor.
"Cel putin 30-40% din costul total al unei lucrari finantate din banii statului ar putea fi economisite daca din legislatie s-ar elimina posibilitatea ca un contract adjudecat la un pret sa poata, apoi, fi majorat prin acele «contracte aditionale» care, in unele cazuri, dubleaza, daca nu tripleaza pretul initial", spune Cezar Coraci, presedintele Uniunii Generale a Industriasilor din Romania - UGIR 1903.
In opinia mea este vorba despre un cost suplimentar intre 20 si 25% din volumul total al achizitiilor publice atribuite prin contractele initiale, crede, la randul sau, Laurentiu Plosceanu, presedintele Asociatiei Romane a Antreprenorilor din Constructii (ARACO).
Legea achizitiilor publice permite ca pretul initial al unei lucrari atribuite prn sistemul achizitiilor sa poata creste cu 50% peste nivelul celui licitat. Practic, prin asa-numitele "contracte aditionale" care sunt trecute apoi in contul contractului de achizitie semnat initial, pretul lucrarii de constructie poate creste cu 50%, iar pretul altor contracte se poate chiar dubla. (Pentru contracte sub 15.000 de euro, nici
