Unităţile administrativ-teritoriale cu datorii mai vechi de 120 de zile vor intra în insolvenţă. Firmele care derulează lucrări cu instituţiile publice locale riscă să nu-şi mai primească banii. Primăriile din ţară vor fi obligate să-şi plătească datoriile sau intră în criză financiară. Ultimul prag este falimentul, care ameninţă numeroase administraţii locale.

Guvernul a decis ieri, în urma adoptării unui proiect de lege, să-şi ia mâinile de pe administraţiile locale cu datorii neplătite în 120 de zile, ce depăşesc 50% din bugetul anual propriu.

Dar primul semnal de alarmă pentru primării este atunci când există debite ce sar de 15%, cu o întârziere la plată de peste 90 de zile. Nimeni nu ştie câte autorităţi locale se află în această situaţie, dar judecând după numărul firmelor care au derulat lucrări în teritoriu şi nu şi-au primit banii situaţia este gravă.

Pragul de 15% înseamnă o situaţie de criză, în care devine obligatorie implicarea instituţiei prefectului. În condiţiile în care această criză nu se rezolvă în timp util, creditorii pot cere insolvenţa. Specialiştii în drept spun că documentul, odată aprobat de Parlament, va schimba radical modul în care instituţiile publice locale îşi administrează bugetele, dar şi relaţia economică dintre primării şi firmele private.

Potrivit avocatului Romeo Cosma, de la „Cosma şi Asociaţii", actul normativ prevede două situaţii distincte, cu implicaţii complet diferite, care va responsabiliza unele administraţii locale, iar pe altele le va băga în faliment.

„Măsurile ce vizează situaţia de criză sunt pozitive şi absolut necesare, pentru că mulţi primari au tendinţa de a ascunde problemele de natură financiară", spune Cosma. Or, proiectul de lege obligă instituţia publică locală să recunoască situaţia de criză financiară, respectiv datorii mai vechi de 90 de zile, ce depăşesc 15% din buget