In primavara lui 2009, mult inaintea Greciei, Romania obtinea un ajutor crucial de la Fondul Monetar International si de la Uniunea Europeana, pentru a depasi criza economica. Un an mai tarziu, analistii estimeaza ca aceasta tara a evitat ce a fost mai rau, dar nu a profitat pentru a-si reforma economia, scrie AFP, intr-o analiza detaliata asupra situatiei economice din Romania, preluata de cotidianul Le Monde.
"Romania avea nevoie de banii FMI si UE, altfel s-ar fi confruntat cu o criza de lichiditati, sistemul sau financiar risca falimentul", a declarat pentru AFP fostul ministru roman de Finante Daniel Daianu. Din pacate, recesiunea a fost mai severa decat se anticipase, a precizat economistul, "in timp ce risipa de resurse publice a continuat". Dupa 10 ani de crestere puternica, Romania a intrat in recesiune in 2009, cand Produsul Intern Brut (PIB) s-a contractat cu 7,1%. In 2010, dupa un scenariu optimist care viza o crestere de 1,3%, previziunile s-au inrautatit, iar analistii, precum si autoritatile nu au exclus posibilitatea ca recesiunea sa continue.
In schimbul imprumutului de 20 de miliarde de euro de la FMI, UE si Banca Mondiala, Bucurestiul s-a angajat sa "scape" de aparatul birocratic obez pentru a micsora deficitul. Insa la un an dupa aceste discutii, sistemul bugetar pare intact, efectivele sale nefiind decat usor scazute, in timp ce efortul guvernului de a suprima bonusurile si primele - care adesea dubleaza salariile - s-a lovit de opozitia sindicatelor, scriu jurnalistii francezi.
Confruntat cu posibilitatea unei noi inghetari a imprumuturilor internationale, Bucurestiul a anuntat joi o serie de masuri de austeritate draconice, care includ si micsorarea cu 25% a salariilor bugetarilor si cu 15% a pensiilor si ajutoarelor de somaj. Doua zile mai tarziu, FMI nu a anuntat daca sustine ca aceste masuri sunt suficient
