Cu ficatul nu-i de joacă, pentru că nu doar tratamentul are importanţă, ci şi ce-ţi pui în farfurie. Nu numai în farfurie, ba chiar şi în pahar. Şi asta pentru că în multe dintre bolile de ficat alcoolul este interzis. Adică, zero alcool. Totuşi, în viaţa omului există şi nişte zile deosebite, de sărbătoare, când la împlinirea unei vârste, la tăierea moţului copilului, la o nuntă, şi bolnavul de ficat vede, ca tot omul, masa plină de bunătăţi şi nu ştie ce să mănânce sau măcar să guste ceva.

Iată câteva dintre regulile de alimentaţie pe care trebuie să le respecte persoanele cu necazuri la ficat. La cei cu hepatită cronică declanşată de virusurile B sau C ori la hepatitele de alte cauze, interdicţia la alcool este de necomentat. Totuşi, la un ospăţ, persoanele cu hepatită cronică pot mânca şi ele o bucăţică de carne din aceea mai grea, cum zice românul, adică nişte carne de porc.

Dar fiindcă a venit vorba despre carne, să vedem ce se întâmplă cu bolnavul de ciroză. Bineînţeles că şi în cazul ciroticului alcoolul trebuie eliminat total. Dar la pacientul cu ciroză mai apare un mare pericol: proteinele în exces. Prea multe proteine din carne îi pot declanşa ciroticului o comă hepatică sau o encefalopatie hepatică.

Adică, un ecou defavorabil în funcţionarea creierului. Înainte de o masă festivă, suferindul de ciroză trebuie să ia lactuloză, un dizaharid care creşte toleranţa la proteine. Dar mai trebuie ceva: bolnavul de ciroză, în ajunul unei mese mai bogate, trebuie să ia şi un antibiotic, care omoară flora anaerobă, adică omoară bacteriile anaerobe din organism, pentru ca acestea să nu descompună proteinele în amoniacul cel periculos.

Bolnavii de ciroză, în fază agravată, cu ascită, adică având lichid în abdomen, trebuie să se mai conformeze unei regului stricte: şi sarea să fie zero. Deci să nu folosească nici alcool, ni