"Locul de munca la stat e cel mai sigur" - acesta a fost principiul dupa care s-au ghidat unii bancheri in 2009 - primul an intreg de criza suportat de Romania si care a lovit aproape exclusiv sectorul privat si pe angajatii sai.
Cererile de credit - atatea cate mai erau - incepusera sa fie analizate cu mai mare atentie si chiar descalificate in functie de evaluarea bancii asupra industriei in care lucra solicitantul.
Si cum statul nu dadea niciun semn ca are de gand sa inceapa restructurarea sectorului bugetar si a companiilor pe care le controleaza, statutul de "angajat bugetar" devenise un atu ca urmare a premisei de stabilitate a venitului.
Situatia s-a rasturnat la a doua runda de negocieri cu FMI din acest an cand s-a cristalizat crunta alternativa: fie majorati impozitele, fie reduceti drastic salariile si faceti concedieri in sectorul public. Sau o combinatie intre cele doua.
Dupa cateva luni de incertitudine moderata, bancherii sunt acum in situatia de a-si scana portofoliile de credite pentru a vedea cati dintre clienti lucreaza la stat, care risca mai mult sa-si piarda slujba si daca taierea salariilor cu 25% le va mai lasa suficienti bani pentru plata ratelor.
Se profileaza astfel o noua runda de restructurari de credite, cu perioade de gratie si reesalonari pentru ca aplicarea reducerii de 25% in cazul salariilor de cateva sute de euro nu va mai permite plata ratelor mai ales in cazul familiilor cu doi bugetari.
La nivel declarativ, bancherii inca nu se panicheaza, asteptand date mai concrete privind implementarea masurilor de o austeritate fara precedent.
"Nu este greu de banuit ca efectul acestor masuri nu va fi unul pozitiv pentru portofoliile de credite. Este insa greu de cuantificat cu precizie in acest moment care va fi impactul asupra cererii de credite si asupra portofoliilor existente", spune Lucian Cojoca
