Am crezut că în România se poate face şi o altfel de politică. Teribilă iluzie!
Încep să cred că avea dreptate un prieten când mai întâi mă întreba: „Ştii când nu-şi vor mai bate guvernanţii joc de noi?", apoi tot el răspundea: „După ce vom emigra. Ha-ha-ha-ha-ha!".
Necazul e că nu prea ne mai arde de ha-ha-ha. În ultimele zile am văzut câteva feţe ale sistemului ticăloşit. Marius Necula, Ioan Andreica şi Cristian Poteraş aparţin, toţi trei, actualului partid de guvernământ: PDL. Nu doar partidul îi leagă însă pe aceştia, ci şi un tupeu incredibil. Ne fură şi apoi ne prostesc în faţă! Apariţiile televizate îi arată în toată splendoarea lor de răpitori.
Senatorul Marius Necula - un reprezentant al noului val de politicieni - încerca să explice naţiunii, într-una din seri, că nu are nicio legătură cu firma care fusese a sa şi care acum este trecută pe numele mamei sale! Ba se mai şi stropşea la moderatori: adică, dacă sunt eu senator, firma mamei mele trebuie să tragă obloanele?! Nu, stimabile, nu trebuie să tragă obloanele, dar nici să nu prospere cu bani de la stat pentru că eşti mătăluţă senator de guvernământ! Dacă e aşa tare, să ia contracte din economia privată, nu de la ministere şi agenţii!
Apariţia lui Ioan Andreica, secretar de stat în Ministerul Dezvoltării şi Turismului, m-a îngrozit. Nu credeam că în funcţii atât de înalte sălăşluiesc asemenea oameni! Domnul Andreica ne explica, doct, că pe miniştri şi pe secretarii de stat nici nu-i interesează cine sunt acţionarii firmelor care participă la licitaţii. Chiar aşa, de ce i-ar interesa?! Ce, ei decid cine câştigă licitaţiile? Decid comisiile, cum scrie la lege. A, că în comisii sunt oameni puşi de ei, asta-i altceva...
Întrebat dacă este asociat într-o firmă cu soţia colegului său de partid Ioan Oltean, parlamentar şi el, Andreica a răspuns: „Nu sunt asociat cu soţia domnul
