Sălajul este astăzi unul dintre cele mai sărace, mai mici şi mai depopulate judeţe ale ţării. Viitorul nu sună, însă, rău. Ciuntit teritorial la ultima împărţire administrativă, Sălajul nu şi-a recăpătat niciodată statutul din perioada interbelică.
Datele statistice (vezi tabelul de mai jos) arată că Sălajul se confruntă cu un proces de depopulare şi unul de îmbătrânire a populaţiei.
În plus, ultimele cifre disponibile la Direcţia Judeţeană de Statistică arată că Produsul Intern Brut pe cap de locuitor în judeţ se află mult sub media naţională. Astfel, în 2007, acesta a fost de 15.971,6 lei, la o medie naţională de 19.315,4 lei.
Nici din punct de vedere al ratei şomajului judeţul nu se poate lăuda. În decembrie 2009, Sălajul se afla pe locul 31 din 41, cu o valoare a acesteia de 10,5%, binişor peste media naţională de 7,8%. De asemenea, salariul mediu net, în 2008, plasează judeţul în a doua jumătate a clasamentului naţional, pe locul 23, cu 1.076 de lei, faţă de media naţională de 1.309 de lei.
La nivelul aceluiaşi an 2008 - de când datează ultimele statistici anuale disponibile - cel mai bine se câştiga în domeniul intermedierilor financiare şi al asigurărilor - 2.471 de lei salariu mediu net, urmat de cel al administraţiei publice şi apărarii, asigurărilor sociale din sistemul public - 2.129 de lei şi de cel al producerii şi furnizarii energiei electrice, a apei calde, gazelor, termoficării - 1.801 lei. Cea mai ieftină forţă de muncă s-a plasat în tranzacţiile imobiliare - 685 de lei. În total, 149.600 de persoane din judeţ erau considerate apte de muncă.
Dezinteres de la centru
Poziţionarea geografică, lipsa resurselor subsolului şi pierderea legăturii cu graniţa de vest sunt trei factori care au determinat o dezvoltare mai lentă a judeţului. Sălajul a ajuns un judeţ codaş în mai toate staticile demografice şi eco
