Oameni de ştiinţă din toată lumea vor fi cooptaţi într-un panel global pentru stabilirea politicilor ştiinţifice necesare prezervării biodiversităţii şi serviciilor aduse de ecosisteme. Între timp, pierderile naturale care secătuiesc economiile devin ireparabile.
Recentul studiu Global Biodiversity Outlook - 3 arată că guvernele lumii nu şi-au atins ţintele cu privire la păstrarea diversităţii biologice pe Pământ stabilite pentru orizontul anului 2010. Între timp, ecosistemele devastate de acţiuni umane, precum despăduriri sau deversări, ating un punct al degradării de la care nu mai pot deveni decât tot mai puţin folositoare omului.
Mărimea pierderilor
Convenţia pentru Biologie a ONU a calculat că între 1970 şi 2006 abundenţa globală a vertebratelor a scăzut cu o treime. Pierderea biodiversităţii se traduce în pierderi economice clare. Doar reducerea pădurilor aduce economiei globale o pagubă de 2-5 trilioane de dolari pe an, a calculat The Economics of Ecosystems and Biodiversity (TEEB), un proiect ONU de monetizare a serviciilor pe care natura le furnizează oamenilor.
Deloc date pentru totdeauna, câştigurile de pe urma florei şi faunei se pot măsura în lemn, peşte, produse agricole ori destinaţii turistice. La fel, arareori considerate ca atare, serviciile aduse de ecosisteme avuţiei naţionale sunt de felul purificării aerului sau apelor ori facilitarea ecoturismului.
De exemplu, poluarea apelor cu fertilizatori agricoli atrage o explozie de alge care ucid peştii şi fac apa improprie consumului. Conferinţa ONU asupra biodiversităţii din 2002 de la Johannesburg stabilea ţinte precum reducerea vitezei de degradare a habitatelor, protejarea a măcar 10% din regiunile cel mai bogate ecologic, controlul extinderii plantelor invazive ori împiedicarea dipariţiei speciilor prin comerţ. Nici un guvern nu poate raporta respectarea completă a ang
