Clădirea este în renovare de 4 ani de zile. În lăcaşul de cult au loc slujbe o dată la 3-4 luni, doar la sărbătorile mari. Atunci un preot de la Bucureşti vine să slujească pentru cei 40 de armeni care mai trăiesc în judeţul nostru.

Ascunsă în spatele sediului Direcţiei de Finanţe, pe Strada Egalităţii nr. 43, stă biserica armenească, un monument istoric uitat de piteşteni. Construit în 1852, lăcaşul de cult care are hramul Sfântul Garabet (Ioan Botezătorul), a fost declarat monument istoric de arhitectură în anul 1954.

Biserica se află în renovare încă din anul 2006, dar din lipsă de fonduri, lucrările nu au fost terminate nici până în prezent.

“De-a lungul timpului biserica a suferit mici renovări, însă acum se renovează consistent, dar din fonduri proprii. Se renovează doar exteriorul, pentru interior nu sunt bani. Până acum am făcut lucrări de consolidare, s-a schimbat tabla ca să nu mai pice în interior. Nu s-au putut termina lucrările din lipsa fondurilor. ”, a spus Teosian Harutiun, preşedintele comunităţii armene din Piteşti.

Construită şi renovată din banii enoriaşilor

Monumentul istoric a fost construit în stilul arhitectural armean, din banii comunităţii armene, care înainte era mult mai numeroasă. Donatorii care sunt trecuţi pe o placă din marmură, chiar la intrarea în biserică, sunt: Pavel Chihaia, Garabet Aslan, Iordache Chihaia, Gheorghe Garabet, Ovanez Dânda.

În istoricul bisericii se arată că în 1852 domnitorul Ţării româneşti Alexandru Ghica a dat ordin să se aşeze în numele său prima piatră de fundament.”În ziua aceea chiar şi toţi locuitorii nearmeni din Piteşti s-au alăturat la această mare sărbătoare a armenilor. Biserica dovedeşte vechimea îndepărtată a elementului armean pe aceste meleaguri, gradul de civilizaţie, caracterul numeros al populaţiei armene, nivelul spiritual creştin al acestora, precum