Pe 28 iulie, preşedintele Franţei, Nicolas Sarkozy, a anunţat luarea unei serii de măsuri pentru a face faţă comunităţilor de romi din Franţa. Acestea includ planuri de a închide peste 300 de tabere ilegale, expulzarea din ţară a romilor din România şi Bulgaria, care au comis infracţiuni, un schimb de poliţişti între Franţa şi România, precum şi controale fiscale ale romilor care posedă SUV-uri scumpe.

Două zile mai tîrziu, într-o declaraţie privindu-i pe cetăţenii romi, Sarkozy a spus că vrea să revoce cetăţenia franceză dată imigranţilor cu paşaport francez care au pus în pericol viaţa ofiţerilor de poliţie. În ultimele zile, etnici romi au fost îmbarcaţi în avioane înapoi spre România. Mulţi au fost stupid „mituiţi“ cu 300 de euro, pentru a nu mai reveni – o măsură care n-are pînă la urmă nici un sens, avînd în vedere că mulţi dintre aceştia, întocmai ca înalţii oficiali francezi, promit orice, pentru a profita de oportunităţile care apar. De asemenea, colectarea datelor biometrice – pentru a-i opri pe etnicii romi de a reveni – sînt, deopotrivă, costisitoare şi irelevante.

Rasism

Măsura care vizează cu expulzarea doar populaţia romă sau imigranţii (din România, Bulgaria sau din altă parte) pentru comiterea de infracţiuni, nu poate fi interpretată decît prin prisma rasismului. Dacă aceste politici ar fi aplicate şi cetăţenilor francezi pentru luare de mită, nepotism, corupţie, înşelăciuni financiare, deturnare de fonduri (eufemisme de altfel pentru furt şi alte infracţiuni), o mare parte din clasa politică franceză ar fi trebuit să fie expulzată sau cu cetăţenia revocată. Dacă e să dăm crezare presei franceze privind scandalul Bettencourt (se pare că preşedintele francez a primit mai multe fonduri decît permit limitele legale, pentru finanţarea campaniei), chiar şi preşedintele însuşi ar putea fi trimis în Ungaria sau în Grecia (ţările de or