De la începutul anului, 8313 de etnici romi originari din România şi Bulgaria au fost repatriaţi din Franţa, faţă de 9875 în 2009. Acestea sînt cifrele în spatele cărora se poartă un adevărat război, la nivel european. Respectarea drepturilor omului, a prezumţiei de nevinovăţie, dar mai ales a dreptului la liberă circulaţie au fost tot atîtea provocări la adresa Parlamentului European. Una dintre cele mai importante instituţii ale Uniunii Europene, după Tratatul de la Lisabona, Parlamentul şi-a luat rolul în serios şi de această dată.
„Situaţia unor cetăţeni români care comit infracţiuni în state ale UE trebuie abordată fără prejudecăţi şi stereotipuri generalizatoare şi, mai ales, bazate pe criterii inacceptabile, precum cel etnic sau abordarea de tip colectiv“ – consideră europarlamentarul PD-L/ PPE Petru Luhan. Problematica integrării sociale a unor cetăţeni ai Uniunii Europene nu are nici o legătură şi nu intră sub incidenţa acquis-ului Schengen, mai avertizează europarlamentarul. „Schengen reprezintă un spaţiu comun de liberă circulaţie, iar România îndeplineşte cerinţele acquis-ului comunitar aplicabil pentru domenii precum cooperarea poliţienească, protecţia datelor personale, vize, controlul frontierelor maritime, terestre, fapt confirmat de fiecare evaluare a experţilor. Prin urmare, România a dovedit deja că este în măsură să gestioneze eficient fluxurile migratorii la frontiera externă a Spaţiului Schengen, la standardele la care această problematică este gestionată în prezent de actualele state membre Schengen.“
Pentru a afla cum vede Comisia Europeană finanţarea acţiunilor concrete care să ajute la incluziunea socială a romilor, Petru Luhan a adresat Comisiei Europene două întrebări scrise. Prima s-a referit la măsurile pe care Comisia le va propune statelor membre în perioada următoare astfel încît utilizarea fondurilor structurale să c