Documente vechi dintr-o colecţie păstrată la arhivele bistriţene arată că, în lunile iulie şi august 1849, Bistriţa a fost capitala Transilvaniei. Această poveste este o necunoscută pentru majoritatea profesorilor şi pasionaţilor de istorie. Cercetătorii, puţinii care ştiu de acest fapt, propun ca istoria locală să fie predată în şcoli.

În lunile iulie şi august 1849, într-o perioadă tulbure după revoluţia patşoptistă, Bistriţa a hotărât soarta tuturor oraşelor transilvane. De aici, dintr-o clădire din Centrul Istoric, plecau ordonanţe şi proclamaţii pentru întreaga regiune, pe atunci principat în cadrul Imperiului Austriac. Aceste documente purtau semnătura primului guvernator militar şi civil al Transilvaniei, baronul german Ludovic Wohlgemuth. El şi-a stabilit cartierul general la Bistriţa, transformând astfel micul oraş într-un adevărat centru de putere. „Bistriţa a devenit pentru două luni capitala Transilvaniei", spune istoricul Ioan Mureşan, totodată directorul arhivelor judeţului.

Bistriţa, centrul de putere al Transilvaniei Documente din colecţia Iulian Marţian, colecţie ce valorează sute de mii de euro şi care se păstrează la arhivele bistriţene, arată că Ludovic Wohlgemuth a fost trimis de împăratul austriac să restabilească ordinea în Transilvania şi să înăbuşe ultimele pusee ale Revoluţiei de la 1848-1849 din zonă. Astfel, Bistriţa devine cancelaria guvernatorului, iar de aici pleacă proclamaţii în oraşele Transilvaniei, acte prin care Wohlgemuth îşi face simţită autoritatea în scurt timp. „A guvernat cu o mână de fier deoarece a reuşit în puţin timp să restabilească ordinea în zonă. A repus în funcţiune instituţiile existente înainte de Revoluţia de la 1848. Baronul a luat şi măsuri pentru redresarea economiei, şubrezită de prezenţa pe piaţă a trei monede. Pe lângă moneda imperială, cea austriacă, mai apăruseră şi monedele ruseşti şi ma