Diana s-a făcut arbitru pentru a le arăta suporterilor că şi sexul frumos poate împărţi dreptatea pe stadioanele dominate de bărbaţi. Diana este micuţă de statură, elegantă şi plină de feminitate. Nu ai bănui niciodată că la fiecare sfârşit de săptămână o poţi întâlni pe unul dintre stadioanele judeţului Bacău arbitrând meciuri oficiale din liga a patra de fotbal. A păşit prima dată pe un stadion când avea şapte ani la un meci dintre FCM Bacău şi Petrolul Ploieşti.

Primul care a dus-o pe un teren de fotbal a fost tatăl ei. Din momentul în care a păşit pe stadion, mingea a devenit marea ei pasiune. „De Crăciun sau de Paşte eu nu-mi doream păpuşi ca alte fete. Eu îmi doream mingi de fotbal. Aveam o colecţie întreagă de mingi, iar băieţii din cartier veneau la mine să împrumute“, a spus Diana. Până la zece ani a mers pe stadion cu tatăl ei. Apoi a început să meargă singură. Uneori chiulea de la ore ca să nu rateze niciun meci al echipei ei favorite, FCM Bacău.

Înjurată de suporteri

La 17 ani s-a hotărât să se facă arbitru de fotbal. Văzuse multe meciuri pe stadioane şi aproape că ştia pe de rost regulamentul jocului. Totuşi, decizia a luat-o după ce s-a certat cu un arbitru care nu a acordat fault unui jucător după ce a fost împins de la spate de un adversar.

„Era Robert Dumitru la centru, arbitru de liga întâi. Când i-am reproşat decizia, m-a întrebat dacă sunt arbitri. I-am răspuns că nu şi mi-a zis să mă fac. Atunci m-am decis să urmez cursurile de arbitraj“, a povestit Diana. La primul ei meci ca arbitru asistent a fost înjurată de spectatori din primul până în ultimul minut de joc.

Vroiau să pună presiune pe ea, dar nu a renunţat. Al doilea meci avea însă să-i dea elanul de care avea nevoie pentru a merge mai departe. A primit felicitări în vestiar de la observator şi lucrul acesta a mobilizat-o şi a făcut-o să creadă