Tate Modern îşi aniversează anul acesta zece ani de la înfiinţare cu o expoziţie gargantuescă dedicată lui Paul Gauguin, care explorează miturile create şi întreţinute de şi în jurul marelui sintetist.

Dacă primăvara londoneză a fost dominată de "Adevăratul Van Gogh" de la Royal Academy, toamna ne regalează cu un alt tur de forţă cultural: "Gauguin, creatorul mitului". De peste 50 de ani nimeni nu s-a încumetat să organizeze o retrospectivă Gauguin în Londra, iar megaexpoziţia de acum a înregistrat vânzări-record de bilete încă inainte de a se deschide.

Cele peste 150 de lucrări din colecţii naţionale şi private din toată lumea, inclusiv celebrele "Nevermore O Tahiti" (de la Courtauld Gallery, Londra), "Femei la scăldat" (de la National Gallery of Art, Washington), "Două femei la scăldat" (de la Museo de Bellas Artes din Buenos Aires), "Christ Galben" (de la Albright-Knox Art Gallery, Buffalo, New York State), "Viziune după predică", cunoscută şi ca "Lupta lui Iacob cu îngerul" (de la National Gallery, Scoţia), "De unde venim? Ce suntem? Încotro ne îndreptăm?"(de la Museum of Fine Arts din Boston), "Autoportret cu Manao tu Papau" (de la Musée d'Orsay, Paris), "Strămoşii Tehumanei" (de la The Art Institute din Chicago) sau "Maternitate" (de la Ermitaj, Sankt Petersburg) sunt un adevărat festin plastic.

Retrospectiva este aranjată tematic (Sala 1: "Identitate şi crearea propriului mit"; Sala 2: "Să faci din familiar straniu"; Sala 3: "Peisaj şi naraţiune rurală"; Sala 4: "Teme sacre"; Sala 5: "Ficţiunea feminităţii"; Sala 6: "Titluri care fac aluzie şi titluri care eludează"; Sala 7: "Povestitor de poveşti"; Sala 8: "Paradisul pe Pământ") şi riscă să-i ameţească chiar şi pe cunoscători, nemaivorbind de publicul care vine prima dată în contact cu Gauguin. De menţionat poate şi faptul că picturile lui Gauguin ţipă după lumină naturală, dar Tat