Testul pe care îl are de trecut cineva pentru a se numi bun economist constă în înţelegerea faptului că creşterea economică sau nivelul angajării forţei de muncă nu sunt determinate de creşterea consumului ci, din contră, de volumul economisirii.
Friedrich August von Hayek
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a evocat participarea în 1975 la o conferinţă susţinută de Friedrich August von Hayek, în care laureatul Nobel pentru economie readucea în discuţie valorile liberalismului clasic. Isărescu a citat din memorie pasaje din discursul lui Hayek: "Domnilor m-aţi invitat să vă vorbesc despre un termen care este o noutate, stagflaţie. Am stat şi m-am gândit şi cred că am un răspuns. În ‘39, după ce prietenul meu John Keynes şi-a lansat cartea (Teoria generală a ocupării forţei de muncă, a dobânzii şi a banilor) şi am citit-o, mi-am dat seama cât de periculoasă este şi l-am invitat la o discuţie la un restaurant londonez. Şi ştiţi ce i-am spus? John scoate porcăria asta de pe piaţă că vei distruge capitalismul. Şi uite că s-a întâmplat că porcăria lui John a distrus capitalismul". Guvernatorul a adăugat: "Bineînţeles că n-aveam mintea atunci ca să-l înţeleg pe el, eram altfel şcolit, altfel calibrat, altfel orientat".
Dar să vedem în continuare ce l-a putut indigna pe Hayek. Potrivit lui Keynes, preţurile activelor determină nivelul ratei de ocupare a forţei de muncă. Un declin al acestora, generat de o schimbare de sentiment a investitorilor, produce scăderea în lanţ a preţurilor activelor productive şi a acţiunilor companiilor, reducerea investiţiilor şi, în cele din urmă, creşterea numărului de şomeri, ca urmare a restrângerii activităţii economice. Pentru a rezolva această problemă, Keynes recomandă creşterea ofertei de bani de către băncile centrale (de exemplu, prin cumpărarea de titluri de stat), pentru a majora la
