În ciuda faptului că analiştii băncilor străine cereau dobânzi mai mari având în vedere creşterea inflaţiei şi a riscului de ţară, Ministerul de Finanţe s-a împrumutat la costuri mai mici în ultimele săptămâni datorită lichidităţii excesive de pe piaţă şi îmbunătăţirii perspectivelor economiei.

La începutul săptămânii, statul a atras aproape 1,78 miliarde lei (415 mil. euro) pe şase luni, la un randament de 6,71% pe an, suma împrumutată depăşind cu mult valoarea propusă iniţial de un miliard de lei în condiţiile în care randamentul plătit a fost cel mai mic din ultimele şapte luni. La licitaţia anterioară cu astfel de titluri, randamentul fusese de 6,88% pe an.

Dealerii spun că pe lângă lichiditatea excesivă de pe piaţă şi creşterea apetitului la risc suveran al investitorilor, un rol important l-a jucat schimbarea de optică a Finanţelor, care a renunţat să mai impună un prag maxim în ceea ce priveşte randamentul acceptat.

"Vedem o reaşezare a pieţei pe baze mai solide în condiţiile în care Ministerul de Finanţe a ales să facă un proces de piaţă din vânzarea de titluri de stat şi a abandonat pragul impus (dobânda maximă acceptată - n. red.) de 7% pe an. Pentru investitorii externi este foarte importantă această mişcare", apreciază Dorin Badea, şeful Trezoreriei UniCredit Ţiriac Bank.

Ministerul de Finanţe stabilise în primăvară un prag maxim de 7% pe an al randamentului acceptat la vânzarea de titluri de stat în condiţiile în care presiunea pe finanţare se diminuase. Treptat, statul a acceptat însă randamente peste acest prag, iniţial pentru maturităţi mai mari de cinci ani şi ulterior chiar pentru certificate de Trezorerie cu scadenţa la un an.

În paralel, apetitul mai mare al băncilor pentru titluri de stat vine în contextul în care dobânzile la depozitele interbancare pe termen scurt au scăzut semnificativ în ultimele luni. De exemplu