Într-o economie de piaţă liberă, preţul unui produs se stabileşte în funcţie de cerere şi ofertă.

Scumpirea carburanţilor a devenit, în ultima perioadă, o temă extrem de fierbinte pe agenda publică. Tinerii au ales o formă inedită de protest: îşi alimentează maşinile cu doar câţiva litri pe care îi plătesc în monede de 10 şi 50 de bani; transportatorii vor să blocheze traficul; premierul Emil Boc ameninţă cu suprataxarea profitului benzinarilor; emisiunile de televiziune şi ziarele dezbat intens subiectul.

În toată această nebunie creată în jurul preţului benzinei, lumea uită însă un amănunt extrem de important: într-o economie de piaţă liberă, preţul unui produs se stabileşte în funcţie de cerere şi ofertă. Atât timp cât vor exista cumpărători pentru acel produs, firma care-l comercializează nu are motive să-l ieftinească. În definitiv, scopul principal al oricărei companii este acela de a face profit. Fiecare manager este liber să aleagă strategia de costuri, politica de marketing şi de resurse umane. Misiunea lui este de a raporta în faţa acţionarilor, la sfârşitul anului, un câştig cât mai mare.

Am auzit unele voci care susţineau că scumpirea carburanţilor nu este morală. În business nu există moralitate. Câtă vreme o firmă nu încalcă sub nicio formă legile ţării în care funcţionează, poate face orice pentru a-şi atinge menirea: aceea de a fi cât mai profitabilă.

Evident, clienţii au la rândul lor metode de a sancţiona o firmă atunci când consideră că preţul sau calitatea produselor şi a serviciilor nu sunt în conformitate cu pretenţiile lor. Iar cea mai la îndemână este aceea de a nu mai cumpăra marfa pe care compania în cauză o vinde. Astfel, cererea scade, iar societatea respectivă trebuie să se adapteze noilor condiţii de piaţă. La un moment dat, va lua în calcul şi o diminuare a preţului produselor sale.

Altfel riscă să răm