Pregătire Cristina Ghenoiu, 29 de ani şi Bianca Gălăţeanu, 28 de ani, urmează doctoratul în biochimie la Cornell şi, respectiv, la Universitatea din Bucureşti. Cristina lucrează în laborator cea mai mare a timpului pentru a găsi un leac împotriva cancerului. Bianca trebuie să facă pe lângă cercetare şi multă muncă birocratică.

„În America aplici la un program de doctorat şi nu pentru a lucra cu un anumit profesor, spre deosebire de ţările europene unde alegi un profesor şi el te va admite la doctorat", spune Cristina Ghenoiu, studentă în anul VI la studii doctorale în biochimie la Universitatea Cornell din SUA. Studenţii intră într-un program şi apoi fac două rotaţii de câte trei luni cu fiecare profesor. La sfârşitul acestor rotaţii profesorii aleg studenţii pentru următorii cinci ani. Admiterea la doctorat în sistem american nu presupune să ai o diplomă de master. După primii doi ani studenţii susţin un examen. Cei care nu-l trec, părăsesc doctoratul cu o diplomă de master. Studenţii care rămân în program îşi aleg un comitet de teză format din trei sau patru profesori. Aceştia evaluează studentul odată pe an pentru a-i măsura progresele. Tot comitetul de teză decide momentul în care doctorandul e gata să termine şi să-şi primească diploma de doctor. 80 de ore de mumcă pe săptămână Cristina Ghenoiu spune că pentru a reuşi să termini doctoratul în biologie moleculară în 5,5-6,5 ani trebuie să lucrezi cam 80 de ore pe săptămână: „Faptul că munceşti 80 de ore pe săptămână nu îţi garamtează succesul, însă îţi creşte considerabil şansele". Cea mai mare parte a muncii de doctorat se desfăşoară în laborator. Programul e în funcţie de profesor. Dacă lucrezi pentru un profesor pe cale să se afirme, atunci el va fi prezent în laborator tot timpul şi va fi extrem de interesat de ceea ce faci. „Aceasta înseamnă că începi munca la 8,00 dimineaţa şi să nu pleci înaintea