O societate care în 40 de ani de comunism a învăţat să ceară, să pretindă să i se dea de la stat este dificil de reformat. Dar şi aşa, marea problemă a României este că, dincolo de ce poate părea legitim din partea celui care pretinde - pensionarii cu pensii speciale sunt o astfel de categorie care a ieşit în prim-plan în ultimele zile -, nu se pune cu adevărat problema dacă merită să oferi un avantaj de la stat cu preţul prăbuşirii sistemului sau al compromiterii lui pe termen lung, spune profesorul Marian Preda, decanul Facultăţii de sociologie şi asistenţă socială, Universitatea Bucureşti.

După doi ani de cădere economică când PIB-ul s-a diminuat cu 10%, profesorul Marian Preda arată că această criză are şi partea ei bună: "Criza a adus în discuţie principiile de cheltuire a banului public, discuţii care nu vor fi uitate curând. Dacă am fi intrat într-un nou ciclu electoral fără restructurarea aparatului de stat, aceasta nu s-ar mai fi făcut".

Marian Preda este coordonatorul raportului Comisiei prezidenţiale pentru analiza riscurilor sociale şi demografice din România, publicat în 2009 şi care a fost sursă de inspiraţie pentru noua lege a pensiilor care majorează vârstele de pensionare şi consacră principiul contributivităţii pentru toate categoriile de contribuabili la sistemul de pensii.

În faţa cifrelor care sunt alarmante - îmbătrânirea populaţiei, un sistem umflat din considerente politice care acum nu se mai poate susţine (peste 1,5 mld. euro anual sunt alocate direct, în ultimii doi ani, din bugetul de stat către bugetul de pensii care cheltuieşte anual 10 mld. euro), raportul citat propunea măsuri radicale precum majorarea vârstei de pensionare, dar şi recalcularea pensiilor speciale, în sensul mai larg al ajustării cuantumului lor la veniturile disponibile.

Sunt măsurile care au fost luate în ultimele luni şi care au provoc