Statul Israel, conceput ca loc de refugiu şi patrie pentru evreii din toată lumea, continuă să primească valuri de noi cetăţeni. Ţine aproape de miracol faptul că, înconjurat de duşmani şi cu o imagine atît de controversată pe plan extern, cu o viaţă cotidiană militarizată şi aflată sub semnul pericolului permanent, Israelul atrage şi astăzi evreii de pretutindeni, inclusiv pe cei cu o situaţie materială foarte bună şi statut social peste medie din SUA şi alte state occidentale. Proiectul sionist – a cărui simplă pomenire provoacă rafale de ură în atîtea ţări – continuă.

Aliyah

Teoretic, orice evreu de pe mapamond, care îşi poate demonstra originea, se califică pentru primirea cetăţeniei israeliene. Dacă vrea însă să rămînă în ţară, trebuie „să facă aliyah“ – cererea de stabilire în Israel. În această perioadă, este ajutat, prin cursuri speciale pentru nou-veniţi, să înveţe ebraica şi să-şi găsească un loc de muncă. Locuinţele nu sînt asigurate de stat, dar există agenţii imobiliare, în oraşele mari, care se ocupă special cu găsirea unei case sau a unui apartament pentru cei care au depus actele pentru aliyah. În perioada de adaptare, unii nou-veniţi sînt cazaţi într-un fel de centre de absorbţie a imigranţilor, unde stau la un loc persoane cu bagaje culturale şi istorice diferite şi unde se vorbesc numeroase limbi. Odată sosiţi în noul stat, îşi aduc cu ei trecutul, amintirile şi deprinderile din ţările de baştină. În Israel se simte mai acut decît oriunde faptul că evreii au o dublă identitate – cea evreiască şi cea a ţărilor de adopţie. Mai acut fiindcă, atunci cînd trăiesc în diaspora, tind să adopte, cel puţin la nivel de relaţii sociale, identitatea majorităţii. În Israel, diferenţele se văd cu ochiul liber. „Este de mirare că statul ăsta, format din atîtea comunităţi, nu face implozie. De-asta e şi greu de condus: oameni veniţi de peste tot tr