Buzoianul demonstrează că şi la vârste fragede poţi face performanţă simultan în mai multe domeni, dacă există pasiune. Studiază arta plastică la Liceul de Artă şi este cel puţin la fel de priceput şi la muzică, studiind pianul şi chitara, dar şi ca artist fotograf.

Nici nu începuse şcoala când i-au fost descoperit talentul muzical. „Muzica am descoperit-o pe la vârsta de trei ani, cu ajutorul unei vecine care preda pian şi a observat în mine calităţile necesare. Aşa am ajuns să studiez în particular, acasă la doamna profesoară Veronica Roşioru", spune adolescentul. La scurt timp au apărut şi satisfacţiile.

„Am ajuns la primele concursuri când aveam şase ani. Ştiam să cânt ce ştiu alţii de anul doi la şcoală, piese foarte grele, precum Fur Elise sau Toco-tocatina. Au urmat şi premii, precum locul trei la un concurs de muzică pe mai multe instrumente, la Palatul Copiilor din Bucureşti, unde am fost înscris la o categorie mai mare, ca grad de studiu", povesteşte Mircea Barac.

A descoperit apoi pasiunea pentru un alt instrument, chitara. „În urmă cu vreo trei ani ascultam mult Bob Marley. Eu aveam o chitară veche aruncată prin casă, veche şi cântam la două corzi, după ureche, acea melodie. Apoi am corzi şi am început să învăţ cântece foarte populare, după tutoriale de pe internet. Apoi am decis să merg la un profesor, domnul Georgică Stănescu, de la Şcoala Populară de Artă, care pentru mine a fost un mare ghid în viaţă", spune Mircea Barac.

A studiat chitara electrică, instrument care l-a propulsat pe adolescent în câteva concerte, alături de o formaţie de blues şi rock. „Când eram la Şcoala Populară am făcut o formaţie cu câţiva colegi de acolo. Au urmat, la vârsta de 14 ani, concerte noaptea, în bar, ceea ce nu prea convenea părinţilor. Cântam cover-uri de la Rolling Stones şi alte trupe celebre. Plecam cu trei ore înainte să termin