Privind cu atenţie spre peisajele extraterestre de pe alte planete sau sateliţi din sistemul solar, astronomii au realizat, încă de acum cîteva sute de ani, că denumirea formelor de relief ar duce la umanizarea acestora. Au ales nume ale personajelor celebre din istorie şi uneori nimeni nu i-a contrazis. Alteori însă, numele nu au rezistat: poate pentru cineva, regele Carol I al Angliei a fost cel mai bun prieten, dar pentru altcineva – un temut tiran. Cu timpul au apărut reguli consfinţite la întruniri internaţionale, reguli de bun-simţ respectate de o planetă întreagă. În prezent, nu poţi cumpăra un nume în cosmos (cu toate că unii şarlatani vînd scump această iluzie), dar îl poţi cîştiga. Una dintre reguli este ca planetele sau sateliţii lor să nu poarte numele unui om, fie el Dalai Lama sau Michael Jackson. Numele planetelor sînt ale zeilor din mitologia romană, iar sateliţii lor poartă numele personajelor satelit ale zeilor.

Dar planetele şi sateliţii lor au forme de relief, cratere, munţi, domuri vulcanice, creste, gropi, rîpe, cîmpii şi văi, iar acestea trebuie denumite pentru o mai bună orientare. Ca să nu existe mai multe variante de hărţi cu denumiri, astronomii au ales să lase acordarea numelor în sistemul solar unei organizaţii internaţionale numite „Uniunea Astronomică Internaţională“ (UAI) cu membri din toate naţiile posibile şi imposibile, ale căror guverne au recunoscut astronomia drept o profesie. Astfel, UAI a stabilit cîteva reguli simple care se respectă de aproape o sută de ani. Una dintre ele este să nu se schimbe denumirile date înainte de înfiinţarea UAI. Alta spune că numele umane date formelor de relief nu trebuie să aparţină figurilor religioase, politice sau militare din istorie. Se acceptă cu greu denumiri ale personalităţilor pur politice care au trăit înainte de secolul al XIX-lea. Pare o lovitură grea dată „minunaţilor“ poli