Numai în 2011, numărul ofertelor de muncă destinate dansatoarelor a depăşit 3.500. Cele mai multe joburi sunt disponibile în state precum Grecia sau Italia. Mitul „vânătorii“ de IT-işti este spulberat de realitatea din piaţa de recrutare. Portalurile de profil arată că angajatorii străini vor mai degrabă dansatoare din România.
Afacerile din domeniul entertainementului cresc, în statele vestice, de la an la an. Această veritabilă industrie este în continuă căutare de personal, iar România este una dintre ţinte. În momentul de faţă, un singur portal de recrutare găzduieşte nu mai puţin de 850 de oferte care se adresează fetelor care vor să facă din dans o meserie. Spre comparaţie, numărul posturilor vacante dedicate specialiştilor români în IT se rezumă la 97 de poziţii.
Poveştile româncelor care au făcut bani frumoşi peste hotare ca dansatoare încep odată cu Revoluţia. Fenomenul a devenit unul cu adevărat de masă abia în ultimii ani. Ramona Băloiu, fostă balerină a teatrului din Deva, este unul dintre pionieri. Primul său contract în străinătate a dus-o în Coreea de Sud. „Acest lucru se întâmpla prin anii 2000. Am lucrat într-un parc de distracţii, un adevărat Disneyland. Am stat mai bine de două luni în Coreea, unde susţineam zilnic câte trei spectacole. Am fost cazată la un hotel de patru stele, iar salariul era de patru ori mai mare ca în România", spune Ramona Băloiu.
Ea precizează că efortul depus nu era mare, având în vedere condiţiile de lucru şi răsplata financiară. În prezent, Ramona nu a mai urcat pe scenă în calitate de balerină de mai bine de un an. S-a apucat de coregrafie şi predă baletul clasic mai multor copii din Deva şi Hunedoara, încercând astfel să-i determine să renunţe la orele petrecute în faţa calculatorului. Dorinţa sa arzătoare este ca, într-o zi, să aibă propria sală unde să predea balet.
Pensionare de la 34 de
