Păstrăvăria producea, cu ani în urmă, sute de tone de peşte care ajungeau pe mesele românilor dar şi în restaurante. Din lipsa unor soluţii optime, dar mai ales a banilor, locaţia a devenit una pustie. Doar 2 bazine din 40, pline cu apă tulbure, mai produc, însă nu păstrăv, ci caras.
De la miliarde de lei, obţinute din valorificarea deliciosului păstrăv în fiecare an, s-a ajuns la creşterea, doar din plăcere, a carasului. Doar bazinele în care, odinioară se scălda mândru păstrăvul curcubeu, mai amintesc de faptul că acolo a fost o crescătorie.
Plantele au năpădit de-a dreptul zeci de bazine iar unele dintre ele s-au sfărâmat din cauza intemperiilor. În urmă cu mai bine de cinci ani, păstrăvăria din oraşul-staţiune Pucioasa producea peste 150.000 de peşti. S-a ajuns ca în 2011 să mai producă doar câteva mii. Din luna mai însă, creşterea peştilor a fot abandonată complet din lipsa soluţiilor viabile care să le asigure viaţa.
Alimentare din baraj
Cum alimentarea se face direct din baraj, apa era neconformă iar pierderile nu au întârziat să apară. „Pierderile prin mortalitate peste limitele normale înregistrate an de an, s-au datorat în special calităţii necorespunzătoare a apei de alimentare a bazinelor. În ultmii ani, în afara variaţiilor mari de temperatură de 1-3 grade Celsius, aproximativ 120 de zile pe an, cu scăderea oxigenului dizolvat sub 6 mg/l, după ploi şi viituri, apa a reprezentat un real pericol pentru peşti. Apa avea un grad excesiv de turbiditate, ceea ce a dus la decesul acestora”, a declarat inginerul Codruţ Susai, responsabilul pe zona de Acvacultură şi Vânătoare din cadrul Direcţiei Silvice Târgovişte.
Au existat perioade lungi în care peştii nu au mai putut fi hrăniţi. „Este păcat că s-a distrus păstrăvăria pentru că eu mă duceam în fiecare săptămână să cumpăr. Luam peşte proaspăt şi ştiam că e îngrij
