Steaua se chinuieşte cu Sportul, iar Gigi Becali se îndreaptă, semicucernic, semiironic, spre maşina lui Anghel Iordănescu. „Ia, spune, Tata Puiu, avem sau n-avem echipă?". Dincolo de eschiva Generalului, izolat de portieră în faţa asaltului, răspunsul e pe undeva pe la mijloc. Aveţi şi n-aveţi.

Discuţia a continuat câteva ore mai târziu în studioul Fanatik Show,la DigiSport, unde patronul Stelei umplea ecranul cu dilemele sale. A fi sau a nu fi. A avea sau a nu avea echipă. Şi răspunsul e acelaşi, la fel de metafizic. Are, dar n-are.

Aflându-mă pe un fotoliu nocturn al studioului, i-am sugerat un fundaş dreapta. Pe Dorinel Popa. Fără semn de exclamare. Îl ştiţi mijlocaş central sau mijlocaş dreapta. Corect, asta este! Dar la Brăneşti el evoluat aproape un retur întreg fundaş dreapta. Popică, aşa cum îi ziceam noi acolo, a dat câteva goluri, iar echipa a promovat în prima Ligă. Juca bine, urca bine, centra bine, dădea la poartă. Fără să fie nemaipomenit pe faza defensivă, compensa prin mobilitate, spirit ofensiv şi tehnică. Narcis Răducan, pe vremea aceea încă la Urziceni, venea să-l vadă aproape la fiecare meci şi-i plăcea. Iar Narcis e mereu în imediata apropiere a lui Rony Levy.

Ca mijlocaş, Dorinel nu pare să aibă vreo şansă la Steaua. A intrat 7 minute în prima etapă, la Sibiu, apoi a mai putut fi văzut abia după două luni, în Cupă, cu Sănătatea, unde a dat şi gol. Şi ce dacă a dat? Cu Sportul a luat iarăşi drumul tribunei. Iar dacă va fi în continuare văzut ca mijlocaş, îşi va toci dosul de scaunele tribunei.

După ce s-a accidentat pe termen lung Gabi Matei, după ce a plecat Bănel, care şi el putea acoperi postul, Levy a încercat fie cu Martinovici, fie cu Emeghara. Sârbul nu urcă, nu centrează, nigerianul bine că poate să meargă pe stradă după accidentările pe care le-a avut. Ambii au greşit, ambii au fost criticaţi, s-a ajuns şi l