Încă din primele zile de viaţă, când nou-născutul este extrem de vulnerabil, este obligatorie imunizarea contra hepatitei B şi TBC-ului.
În ciuda unor idei vehiculate în ultima vreme privind consecinţele negative pe termen lung ale vaccinurilor, studiile confirmă în continuare necesitatea imunizării copiilor împotriva anumitor boli încă din primele zile de după naştere. „Schemele de vaccinare sunt realizate după studii ce arată clar de care boli trebuie protejaţi copiii. Fiecare ţară are propriul calendar de imunizare obligatorie, în funcţie de bolile cu cea mai mare prevalenţă", explică prof. dr. Silvia Stoicescu, preşedintele Asociaţiei Române de Neonatologie.
Nou-născutul nu are imunitate proprie
Principalul motiv pentru care majoritatea vaccinurilor se realizează în primele zile de viaţă este acela că nou-născuţii nu au imunitate proprie. Prin urmare, ei sunt extrem de vulnerabili în faţa unor boli care, chiar şi în cazul adulţilor, sunt foarte periculoase, cum ar fi hepatita B şi TBC-ul. „Un copil născut la nouă luni are doar anticorpii care trec de la mamă la făt în ultimul trimestru de sarcină. Este vorba despre o imunitate pasivă, care depinde foarte mult de bolile pe care le-a avut mama şi de germenii cu care a intrat în contact de-a lungul vieţii. Acest tip de imunitate este relativ redusă, deci nu poate proteja nou-născutul de ameninţările cu care ar putea intra în contact după naştere", precizează prof. dr. Silvia Stoicescu. De altfel, adevărata imunitate a copilului începe să acţioneze de-abia după vârsta de trei luni, când bebeluşul produce primii anticorpi.
Unele se fac obligatoriu, în maternitate
Primul vaccin care se face în prezent la nou-născuţi este cel antihepatitic B. „Imunizarea împotriva virusului hepatitic B se face în primele 24 de ore de la naştere, fiindcă la noi în ţară multe femei sunt p
