Cel mai crud dictator din istorie avea un basm preferat, şi, deşi era poreclit \"Lupul\" în cercurile apropiate, admiraţia lui nu se îndrepta deloc spre Scufiţa Roşie.

Adolf Hitler manifesta o admiraţie deosebită faţă de binecunoscutul basm al fraţilor Grimm. Preferinţa lui îşi avea "rădăcinile" în valorile spirituale germane şi în credinţa că această frumoasă poveste ascunde sensuri adânci, cum ar fi păstrarea moştenirii ancestrale şi respingerea răuvoitoarelor influenţe străine.

Piticii, spiritele bune ale Neamului

Naţionaliştii germani considerau "Albă ca Zăpada" ("Schneewittchen") ca fiind o poveste izvorâtă din "subconştientul colectiv al rasei germanice", propunând chiar o "re-traducere" a acesteia, din perspectiva evenimentelor istorice care au marcat evoluţia poporului german.

La un moment dat, liderul nazist Heinrich Himmler chiar comenta că "în curând va trebui să vină cineva să ne înveţe să înţelegem din nou basmele noastre. Să vină cineva să ne arate că lupta noastră pentru libertatea acestui pământ pe care neam născut este aceeaşi luptă ca şi cea a strămoşilor noştri…".

"Regina, deghizată în neguţătoare, i-a oferit Albei ca Zapada un corset vrăjit şi a strâns-o aşa de tare încât Albă ca Zăpada a leşinat. Tot aşa a fost în trecut încorsetat spiritul nordic în lanţurile mortale ale conceptelor străine. Iar piticii, spiritele bune ale Neamului, au venit şi au eliberat-o pe Albă ca Zăpada!".

Himmler mai era fan al fraţilor Grimm (germană - Gebrüder Grimm) şi dintr-un alt motiv: ei sunt cei care şi-au adus contribuţia la formarea limbii germane, în special prin dicţionarul "Deutsches Wörterbuch" ("Cartea cu cuvinte germane") pe care l-au scris împreună şi care avea 33 de volume şi cântărea 84 de kilograme.

William Hakvaag, directorul unui muzeu dedicat celui de-al Doilea Război