A fost o aventură frumoasă. Şi am avut noroc. În primul rând norocul de a întâlni oamenii potriviţi în locul potrivit. Timpul de organizare a fost scurt, dar – în schimb – vremea a fost superbă.
Am încercat să adunăm la un loc energii creative diferite, care să le poată împărtăşi albaiulienilor ceva din plăcerile vieţii. Unii se aşteptau probabil să fie un „biznis" profitabil pe termen scurt: hotelurile să se umple de turişti, banii să se „întoarcă" rapid în bugetul local. Ne pare rău, dar nu ne-am propus decât să facem o primă ediţie a unui festival gândit pe termen lung: Festivalul Dilema veche în Cetatea Alba Iulia. Rezultatele „cele mari" vor veni şi ele - dar trebuie să avem răbdare.
E suficient să privim în urmă cum arătau, la începuturi, marile festivaluri de azi. Festivalul Internaţional de Teatru de la Sibiu, la prima ediţie, n-a atras turişti şi nici n-avea unde: nu prea erau hoteluri bune în oraş pe atunci. Acum este cel mai mare festival de teatru din lume. Între timp, întemeietorul festivalului - Constantin Chiriac - şi-a urmărit pas cu pas proiectul, susţinut de autorităţile locale. Nu numai că acum festivalul atrage turişti, dar a contribuit esenţial la dezvoltarea oraşului, pentru că a „tras" după sine construcţia de noi hoteluri şi restaurante, renovarea clădirilor vechi, dezvoltarea comunitară. Plus titlul de Capitală Europeană a Culturii în 2007. Eseistul Mircea Vasilescu, alături de primarul Mircea Hava
Este exemplul cel mai clar în România că, în ciuda a ceea ce cred unii - că banii daţi pe cultură sunt „un moft" şi sunt „luaţi de la gura oamenilor" - cultura aduce şi fonduri, şi schimbarea la faţă a unui întreg oraş.
„Oraşul interzis"
La Alba Iulia, schimbarea a început de câţiva ani şi se simte la tot pasul. Bineînţeles, Cetatea este cea mai vizibilă. Un proiect cu fonduri europene şi un parteneriat public-