Ţara noastră va primi în 2014 cu 34% mai multe fonduri pentru agricultură decât în 2013. Numai statele baltice sunt mai avantajate decât noi, în timp ce Belgia şi Grecia sunt printre cei mai mari perdanţi.

România va primi, în 2013, ultimul an în care se aplică actuala Politică Agricolă Comună (PAC), plăţi directe în valoare de 1,09 miliarde de euro. În 2014, primul an al noii PAC, va primi 1,47 miliarde de euro, creşterea fiind de 34%. Fondurile alocate ţării noastre vor creşte treptat, astfel încât, în 2019- adică la finalul implementării noii politici agricole comune - vom ajunge să primim 1,94 miliarde de euro, potrivit estimărilor Comisiei Europene. Acestea sunt însă doar cifrele propuse de Comisia Europeană, ele urmând să fie ajustate în Parlamentul European şi prin negocierile cu statele membre care trebuie să aprobe reforma PAC.

Malta, Olanda, Belgia şi Grecia sunt printre statele membre care vor pierde cel mai mult odată cu noua reformă. Germania, la fel ca Franţa, va pierde, prin modificarea criteriilor de acordare a plăţilor directe, între 2013 şi 2020, aproximativ 3-4%. Italia estimează o pierdere de două miliarde de euro pe întreaga perioadă, iar Olanda va avea o scădere de 7-8 procente. "Avem nevoie de o politică agricolă comună, nu doar de o politică pentru cele mai productive dintre ţări", a explicat comisarul român pentru Agricultură, Dacian Cioloş.

Cum se dau subvenţiile pentru ferme

Bugetul Politicii Agricole Comune, în valoare de 55 de miliarde de euro pe an, reprezintă 40% din întregul buget al UE, fiecare cetăţean al UE plătind, în medie, doi euro pe săptămână pentru finanţarea ei. Subvenţiile se împart în doi piloni, primul reprezentând plăţile acordate în funcţie de mărimea fermei şi ocupând 75% din totalul bugetului PAC, iar al doilea e reprezentat de plăţile acordate în funcţie de acţiunile pe care fermierii