Românii vor suporta indirect costurile pentru salvarea Greciei – creşterea ratelor, acces limitat la credite şi inflaţie mai mare. Planul fără precedent de salvare a Greciei, prin care liderii din UE speră să stabilizeze economia europeană, va presupune costuri uriaşe, suportate, în primul rând, de guvernele din zona euro.

Însă statele care nu fac parte din uniunea monetară vor fi afectate şi ele, iar românii ar putea fi obligaţi să suporte indirect o parte din aceste cheltuieli în următoarea perioadă, avertizează analiştii. Adevăratele consecinţe vor apărea însă pe termen lung, iar pericolele pentru România sunt numeroase, continuă aceştia.

Prezenţa pe piaţa autohtonă a unui număr ridicat de bănci care vor fi afectate de strategia de salvare reprezintă principalul risc pentru economia românească generat de acordul încheiat la Bruxelles.

Cine suportă pierderile

Liderii europeni au decis miercuri noapte că singura modalitate prin care mai pot salva Grecia de la faliment este să oblige creditorii privaţi ai statului elen (bănci comerciale şi fonduri de investiţii) să şteargă 50% din valoarea împrumuturilor pe care ­le-au acordat Atenei.

Băncile-mamă ale multor instituţii de credit care activează în România vor suporta astfel pierderi de miliarde de euro. Practic, dacă o bancă deţinea obligaţiuni guvernamentale elene în valoare de 10 miliarde de euro, ea va mai primi doar cinci miliarde, iar restul vor fi pierderi. În plus, planul de recapitalizare a băncilor, prin care liderii europeni speră să redea încrederea pieţelor faţă de sistemul bancar european, va presupune costuri suplimentare pentru instituţiile de credit.

Acestea vor fi nevoite să facă rost de sume importante pentru a îndeplini noile condiţii de capital, iar opţiunile prin care pot face acest lucru sunt limitate. Planul prevede ca acestea să se împrumute de pe pieţe, însă