De două "instituții" trebuie să te ferești în România: tribunalul și spitalul. Ai toate șansele să ieși mort sau cu viața distrusă din ele.
Pentru dezastrul din spitale există explicația simplă a faptului că nu avem suficienți bani. Suntem prea săraci pentru a ne permite servicii medicale performante în toate spitalele. Pentru murdăria din Justiție nu oferă nimeni niciun răspuns decent. Scuza banilor nu există. S-au băgat sume uriașe în sistemul judiciar.
Judecătorii și procurorii primesc de la stat venituri pe care nu le visează mulți medici. Alții își riscă libertatea pentru astfel de sume, când iau mită de la pacienți. "Condițiile de muncă" sunt mai mult decât decente și s-au plătit bani grei pentru ca sistemul judiciar să fie dotat cu tot ce are nevoie, de la computere performante până la rețele de televiziune cu circuit închis. Toate "serviciile" care lucrează pentru sistemul judiciar au bugete obeze. Bugete care cresc cu nesimțire de la un an la altul.
Cu toate acestea, contactul cu Justiția este la fel de periculos, în România, ca o boală grea tratată într-un spital orășenesc. Intri cu o boală și ieși cu zece, dar numai dacă ești foarte norocos. Altfel ieși mort.
Diferențele de ordin financiar sunt, categoric, obscen de mari. Cu toate acestea Justiția dăunează grav societății în România. Cazurile care sfidează cele mai decente și elementare norme de bun-simț sunt atât de multe încât este imposibil să faci un inventar complet. De la judecătoria orășelului de provincie, până la Înalta Curte de Casație și Justiție avem exemple cu duiumul.
În toată această ecuație a corupției sau incompetenței există un grup de cetățeni care joacă un rol vital. Este vorba de magistrații care fac parte din Consiliul Superior al Magistraturii. Fix rolul lor era să spele rufele murdare ale Justiției din România. Din păcate pentru întrea