"Europa trebuie să-şi facă singură curat în casă", a explicat Julia Gillard, premierul australian. Ceilalţi lideri i-au urmat sfatul. FMI nu va fi folosit, deocamdată, ca plasă de siguranţă pentru Europa. Pieţele europene au închis pe roşu.

Liderii lumii, reuniţi pe Croazetă, exact în clădirea unde se desfăşoară festivalul de la Cannes, au privit criza Greciei ca pe un spectacol. Nu au găsit însă bani pentru a rezolva criza ce afectează întreaga structură europeană. A picat întâi speranţa că Beijingul ar putea face pe bunul samaritean şi că ar putea contribui la fondul de salvare european. Apoi, a picat şi ideea că FMI va contribui la salvarea Europei prin pomparea de bani în fondul de salvare. S-au opus SUA. "FMI împrumută ţări, nu entităţi juridice", a confirmat directorul FMI, franţuzoaica Christine Lagarde care se pare că nu a avut cum să îşi ajute fostul şef - pe preşedintele francez Nicolas Sarkozy. Resursele FMI vor fi crescute, la fel şi influenţa Chinei şi a restului de ţări emergente în cadrul organizaţiei. Nu se ştie exact cu cât şi cum vor mări liderii lumii puşculiţa FMI, chestiunea fiind amânată pentru următoarea reuniune G20 (februarie anul viitor). Anunţul că nu au fost găsiţi deocamdată banii a dus la o nouă cădere, vineri seara, pe bursele europene, scrie "Telegraph". Căderi a avut şi moneda euro.

Italia, sub tutela FMI şi UE

Nu a ajutat nici vestea că Italia va fi pusă sub supravegherea FMI şi a UE, care îi vor urmări cea mai mică mişcare bugetară. Cele două vor să se asigure că Italia va pune în aplicare reforma pieţei muncii şi a sistemului de pensii, precum şi privatizările promise. Gazda reuniunii, Nicolas Sarkozy a explicat că premierul italian Silvio Berlusconi s-a oferit el să accepte această tutelă pentru că "şi-a dat seama că pieţele sunt sceptice apropo de implementarea reformelor". Dată fiind mărimea economiei