Cele mai mari şi mai puternice state din Uniunea Europeană, Germania şi Franţa, nu reuşesc să ajungă la un acord privind gradul de implicare a Băncii Centrale Europene în strategia de soluţionare a crizei datoriilor. Între timp, statele europene se împrumută tot mai scump şi riscă să nu-şi mai poată efectua plăţile.

Divergenţele dintre Germania şi Franţa, cele mai mari economii europene, au consecinţe tot mai acute asupra celorlalte state comunitare. În timp ce Parisul şi Bruxelles-ul se ceartă pe rolul Băncii Centrale Europene în rezolvarea crizei, celelalte state găsesc tot mai greu finanţare, iar investitorii cer dobânzi tot mai mari pentru a împrumuta guvernele.

Pentru că se numără printre ţările privite cu neîncredere de pieţe, Franţa cere o intervenţie mai puternică din partea Băncii Centrale Europene (BCE) pe piaţa de obligaţiuni guvernamentale. Din cauza riscurilor prezentate de economia franceză, puternic expusă pe Grecia, statul şi-ar putea pierde ratingul de ţară („AAA“, cel mai bun posibil) şi, astfel, s-ar împrumuta la dobânzi şi mai ridicate.

„Rolul BCE este de a asigura stabilitatea euro, dar totodată şi stabilitatea financiară a Europei. Avem încredere că BCE va lua măsurile necesare pentru a asigura stabilitatea financiară a Europei“, a declarat Valerie Pecresse, purtătorul de cuvânt al guvernului francez.

Francois Baroin, ministrul de Finanţe de la Paris, a reiterat poziţia Franţei vizavi de mecanismul de funcţionare a fondului de urgenţă al UE (Facilitatea Europeană pentru Stabilitate Financiară – EFSF) şi a cerut încă o dată ca acesta să obţină avizul pentru a funcţiona ca bancă – propunere la care Berlinul se opune categoric.

O astfel de mişcare ar permite fondului să se împrumute de la BCE şi, la rândul lui, să împrumute state sau bănci comerciale.

Însă Angela Merkel, cancela