Până acum, şase guverne europene au picat din cauza crizei. Irlandezii, portughezii, spaniolii, slovacii, grecii şi italienii au considerat că guvernanţii care trebuiau să-i apere de criză nu şi-au făcut treaba şi i-au înlocuit.

Numărul victimelor politice făcute de criza din Europa continuă să crească. Până acum, şase premieri europeni şi-au pierdut funcţiile după ce ţările lor au fost lovite în plin de criza care încă ameninţă Europa.

Astăzi, spaniolii au fost chemaţi la urne pentru alegeri anticipate, după ce populaţia a devenit tot mai nemulţumită de strategia de ieşire din criză aplicată de premierul José Luis Rodriguez Zapatero.

Toată lumea se aşteaptă ca acesta să piară alegerile, în contextul măsurilor de austeritate dure pe care le-a aplicat în ultimul an. Zapatero este însă doar ultimul dintr-un lung şir de premieri europeni care şi-au pierdut fotoliile din cauza crizei şi mai ales din cauza măsurilor de combatere a recesiunii pe care le-au aplicat.

Irlanda

Premierul irlandez Brian Cowen a fost prima victimă a crizei datoriilor de stat din Europa.

A devenit prim-ministru în 2008, când criza economică începea să facă ravagii în întreaga lume şi arunca Irlanda în recesiune.

Problemele au forţat Irlanda să devină a doua ţară europeană, după Grecia, care a fost salvată de urgenţă de FMI şi UE. Dublinul a primit un împrumut extern în valoare de 85 de miliarde de euro. Presa şi opoziţia au catalogat acordul de asistenţă drept o „renunţare la suveranitate“ şi „umilitor“. Au fost demarate alegeri legislative anticipate.

Brian Cowen, premierul statului irlandez, a fost constrâns să accepte, în ultimul moment, ajutorul finanţatorilor externi

Câteva luni mai târziu, în februarie 2011, Cowen a pierdut fotoliul de premier. Mai mult, partidul lui Cowen, Finna Fail (de centru