O placă comemorativă, nedatată: “IN QVESTA CASA MORI IN ESILIO SOLO E SCONOSCIUTO IL 29 NOVEMBRE 1852 NICOLA BALCESCV INSIGNE STORICO E FERVIDO PATRIOTTA, COMBATTENTE PER IL RESVEGLIO DELLA ROMANIA MODERNA\". Această inscripţie, care evocă numele revoluţionarului român, se află pe o clădire din oraşul Palermo, Italia. Sursa: Matei Vișniec
Bolnav de ftizie, Nicolae Bălcescu se va retrage la Palermo, în Sicilia, unde i se va agrava boala necruţătoare şi va muri în toamna anului 1852, pe 29 noiembrie.
Scriitorul, dramaturgul şi poetul Matei Vişniec povesteşte despre impactul emoţionant pe care l-a avut asupra sa momentul “întâlnirii" cu Nicolae Bălcescu, în Italia. Anul acesta, absolut întâmplător, în timpul unei călătorii.
“La începutul lunii aprilie mi s-a întâmplat ceva ciudat: am fost invitat la Palermo pentru o manifestare teatrală, iar hotelul în care am fost cazat se afla vis-à-vis de hotelul în care a murit Bălcescu", începe direct Matei Vişniec.
Nu mai fusese niciodată la Parlermo, dar îşi propusese să caute această casă.
“Ştiam că pe faţada ei fusese pusă o placă memorială evocând numele revoluţionarului român. Şi, pentru mine, destinul său trist în oraşul Palermo. Însă nu mă aşteptam să cobor din taxi şi să dau cu ochii de această placă. Am dat cu ochii de numele lui Bălcescu chiar în clipa în care deschideam portiera şi puneam piciorul pe asfaltul palermitan. Când am coborât din taxi la Palermo, în faţa casei în care s-a stins paşoptistul român, am resimţit o profundă emoţie".
Totul a decurs ca o întâlnire cu cineva drag, pe nedrept uitat de meandrele prezentului…
Intelectual blestemat
“Dintotdeauna numele oraşului Palermo a fost legat, în mintea mea, de Bălcescu. Mi s-a ivit în minte chipul său din manualele şcolare, de pe când eram elev: emanau din această fotografie unică o figură cristică, o expresie tristă şi mela
