La 2 decembrie 2001, economia americană se cutremura. Gigantul energetic Enron declara falimentul, după ani întregi de fraudă contabilă. Acum, Jeff Skilling, fostul director executiv al companiei, cere încă o dată dreptul la un nou proces, după ce a fost condamnat la 20 de ani de închisoare pentru conspiraţie, fraudă şi încălcarea legislaţiei privind tranzacţiile financiare.

Anul trecut, Skilling a obţinut o primă victorie anul trecut, când Curtea Supremă a decisă că teoria legală-cheie pe baza căreia el a fost condamnat nu este validă şi a retrimis cazul Curţii de Apel.

Speranţele lui Skilling au fost însă năruite în aprilie 2011, când Curtea de Apel a decis că eroare produsă în cadrul primului proces este „inofensivă“ şi nu-i dă astfel dreptul la un nou proces.

Într-o petiţie de 68 de pagini înaintată ieri, Jeff Skilling spune că decizia Curţii de Apel „îşi bate joc“ de hotărârea Curţii Supreme, cerând acesteia din urmă dreptul la un nou proces, transmite CNBC.

La mijloc este aşa-zisa „teorie a serviciilor oneste“, pe care Curtea Supremă a îngrădit-o printr-o serie de decizii aplicate anul trecut. Teoria, care a fost amplu folosită de procurori în cazuri privind fraude financiare la nivel înalt, presupune că este o infracţiune ca un angajat să nu ofere angajatorului sau patronilor „servicii oneste“.

Jeff Skilling, fostul CEO al Enron

Curtea Supremă a decis că teoria se poate aplica numai angajaţilor care sunt vinovaţi de furt, mită sau infracţiuni similare. Pentru că Skilling nu a fost acuzat că a furat ceva de la Enron, „teoria serviciilor oneste“ nu poate fi astfel folosită pentru condamnarea sa, spune instanţa.

Curtea de Apel a decis însă că folosirea acestei strategii de către procurori a fost o eroare „inofensivă“, pentru că juriul l-ar fi putut condamna pe Skilling şi dacă ar fi fost