Costurile administrative ale băncilor, de la salariile angajaţilor până la chiriile pentru sediile unităţilor teritoriale, continuă să aibă una dintre cele mai mari ponderi în dobânda creditelor, de circa 4%. Băncile nu s-au restructurat pe măsura crizei şi au transferat acest cost şi clienţilor bun-platnici.
Băncile au continuat să includă în costul creditelor, în al treilea trimestru din acest an, o marjă de 3,8 puncte procentuale pentru a-şi acoperi costurile administrative, procentul fiind în scădere cu doar 0,2 puncte procentuale faţă de 2009.
Şeful supravegherii din BNR, Nicolae Cinteză, declara recent că procesul de restructurare la nivelul sistemului bancar, care a început în 2008, nu a fost atât de intens precum aşteptările BNR, iar banca centrală a fost nevoită să ceară la două bănci închiderea acelor unităţi din ţară care le aduceau pierderi majore.
Concurenţa slabă din sistemul financiar-bancar permite băncilor să "paseze" clienţilor costurile pro-venite din organizarea ineficientă a activităţii şi evaluarea greşită a riscului, potrivit guvernatorului BNR Mugur Isărescu. Un sistem bancar concurenţial nu înseamnă neapărat mulţi actori, ci mai curând concurenţi puternici, sănătoşi, care au capacitatea să lupte cu costurile, în opinia guvernatorului.
Bancherii au fost destul de blânzi când au ajustat costurile interne, invocând necesitatea menţinerii potenţialului de dezvoltare, pentru momentul când piaţa îşi va reveni. Şi astfel au transferat o parte din costurile interne către clienţii existenţi, bun-platnici.
Infrastructura industriei bancare a atins apogeul în 2008, când reţelele teritoriale au ajuns la un record de 6.552 de sucursale şi agenţii, în care lucrau peste 71.600 de angajaţi. În luna septembrie din acest an, numărul de unităţi teritoriale a coborât cu doar 7%, la 6.071, iar numărul salariaţilor a cobor
