În ultimul an, consumatorii români au avut surpriza să constate că şi mărci cunoscute de vinuri conţin substanţe specifice contrafacerii. În orice caz, există câteva metode simple prin care putem depista calitatea unei astfel de băuturi.

Scandalurile din industria vinului românesc s-au ţinut lanţ în ultimii doi ani. România liberă a prezentat într-o investigaţie publicată în ediţia de ieri mai multe reţete care se folosesc în mod curent la falsificarea vinurilor din comerţ. Reporterii au cumpărat produsele chimice utilizate fraudulos în domeniu chiar de la două magazine din Vrancea, o zonă viticolă renumită. Aromă de struguri şi de frăguţă obţinută în laborator, colorant artificial de cireşe şi vişine, drojdii şi activator sunt la îndemâna marelui producător, dar chiar şi a ţăranului care are un hectar de vie. De altfel, la începutul acestui an experţii Uniunii Europene au stabilit că nouă sortimente de vin românesc sunt, de fapt, un amestec de apă şi alcool din trestie de zahăr sau porumb.

100% zahăr şi 80% apă

Mărcile incriminate de laboratorul oficial al UE au fost: „Babanul", produs de Murfatlar, care avea în compoziţie 60% adaos de zahăr şi 40% adaos de apă, „Strămoşesc" şi „9 poloboace" produs de Vinexport Trade Mark Focşani, cu 30% zahăr şi 40% apă adăugate, „Perla Dunării", produs la Galaţi, cu 100% zahăr şi 80% apă (practic, acest vin nu are decât o cantitate foarte mică de struguri). Pe aceeaşi listă s-au mai numărat aşa-zisele vinuri „Buchet", de la Casa de vinuri Zoreşti Buzău, sau „Alb nobil", fabricat de RomCas Dâmboviţa.

Un alt scandal a pornit de la băuturile fermentate liniştit (cunoscute şi ca BFL). Acestea sunt în mod normal produse uşor alcoolizate din fructe, dar erau vândute ca vinuri, ocolindu-se accizele. Mai mult, majoritatea BFL-urilor erau de fapt realizate în laborator prin amestec de apă, zahăr, alcoo