Unul dintre fostele locurile preferate de scăldat ale clujenilor zace în paragină, în ciuda faptului că în perioada interbelică aici veneau turişti din Franţa şi Anglia.
„Adevărul de Cluj" vă prezintă poveşti noi despre locuri vechi ale Clujului, locuri pe lângă care trecem şi nici nu ne gândim că ascund un trecut captivant.
„O anomalie geologică. Aşa le spunea bunicul meu surselor de apă de la Băile Someşeni pentru că izvoarele de apă termală se întâlnesc cu cele de apă minerală. Mă doare sufletul când mă gândesc cum arată azi şi ce era pe vremuri acolo", afirmă Ioana Gidro Stanca, nepoata lui Dominic Stanca, doctorul clujean ce a descoperit aceste izvoare tămăduitoare în septembrie 1927.
Citeşte şi povestea lacului fără fund
Nămolul şi cele peste 20 de izvoare conţin substanţe ce vindecă boli ale stomacului, rinichilor, ochilor, ale organelor genitale feminine, dar şi reduce glicemia, conform studiului făcut de cunoscutul medic Dominic Stanca, şi confirmat apoi de către alţi specialişti.
Glorie şi decădere
Dacă între cele două războaie mondiale, Băile Someşeni atrăgeau turişti cu sutele din toată Europa, acum sunt în paragină. Aici au fost amenajate mai multe bazine de înot cu apă şi Băile Someşeni au devenit unul dintre locurile preferate de scăldat ale clujenilor şi nu numai .„Izvoarele descoperite de doctorul Stanca sunt printre cele mai importante din Europa. Nu degeaba veneau în perioada interbelică turişti taman din Anglia şi Franţa", afirmă istoricul Gheorghe Bodea.
De nămolul şi izvoarele descoperite (fiecare cu proprietăţi diferite) s-au putut bucura mii de turişti, majoritatea din Ungaria, dar şi din alte ţări. Câte 400-500 de turişti anual veneau doar din Ungaria, scria medicul Stanca.
După 1989, băile au început să se degradeze, astfel că în anii 2000 s-au închis de tot. Clujenii mai
