Meryl Streep pe covorul roșu al Berlinalei a fost o apariție regală, deși în seara proiecției de gală a lui Iron Lady ploua, iar în spatele gardului rămăsese la un moment dat numai o mînă de fani ultradevotați. Cartoanele muiate cu “I inimă Meryl Streep” dădeau o impresie destul de jalnică. Dar cînd au început să apară BMW-urile oficiale, țipetele celor de afară i-au atras și pe cei din Palast. Meryl, de o eleganță desăvîrșită și cu un zîmbet cald, a bătut ploaia și cei care au reușit să facă rost de autograful ei, doar cîțiva, pe poze ude, au plecat acasă extaziați. Berlinale a omagiat-o prin proiecțiile lui Kramer vs. Kramer (1979), Sophie’s Choice (1982), Silkwood (1983), Out of Africa (1985), The Bridges of Madison County (1995), A Prairie Home Companion (2006) în secțiunea specială de omagiu, și The Iron Lady produs anul trecut, în competiție. Proaspăt premiată cu un Glob de Aur și un BAFTA pentru rolul Doamnei de fier, Meryl Streep are și o nominalizare la Oscar și e favorită. Ursul de Aur omagial se adaugă la ceea ce ar putea fi anul cu cel mai multe premii al actriței.
La polul opus, Charlize Theron a fost prezentă (nu și fizic) la Berlin cu noul ei film, Young Adult, semnat de scenarista Diablo Cody și regizorul Jason Reitman, echipa de la Juno. Aplaudat de critică drept cel mai bun rol al actriței după cel din Monster, Academia Americană de Film l-a ignorat definitiv. Vizionarea lui Young Adult e prilej de reflectare înveninată asupra moralei și sentimentelor de la Oscar. Personajul lui Theron, o fostă prom-queen, adolescenta americană perfectă, cu părul de aur și cu iubitul perfect, cea urîtă cu pasiune de toate fetele. Plecată din orașul de provincie, Mavis Gary își urmează destinul în marele oraș, unde ajunge scriitoare. Mavis e o ficțiune pură, imposibil de penetrat, tare ca un diamant, pe care Diablo Cody o portretizează în întreaga splendoar
