Revizuirea prognozei de creştere pentru 2011 de către Comisia Europeană de la 2,1% la 1,6% este insuficientă şi creează iarăşi României iluzia că va avea venituri pe care de fapt nu se va putea baza.

Poate economia locală să aibă un ritm de creştere de peste 1% în condiţiile în care prognoza pentru zona euro, principalul partener comercial, s-a redus de la plus 0,5% la minus 0,3%?

Bugetul este construit pe o creştere de venituri de 7%, aşa după cum scrie şi în noul Programul de Guvernare, iar întrebarea este cum va fi obţinută această majorare a încasărilor dacă în 2011 a fost una similară pe o creştere economică de 2,5%.

Mai mult, în 2011 diferenţa pozitivă s-a datorat şi majorării TVA, având în vedere că pe primele şase luni comparaţia s-a făcut cu o perioadă din 2010 când taxa era de 19%, nu de 24%.

Din acest punct de vedere este de mirare că după întâlnirea cu FMI şi Comisia Europeană (al cărei reprezentant este de presupus că avea pe masă noua prognoză de creştere prezentată astăzi) nici guvernul şi nici finanţatorii nu au spus niciun cuvânt despre buget.

Bugetul, bugetul, bugetul - fiecărui întreprinzător îi stă mintea în fiecare zi numai la acest indicator de trei ani de zile. Şi acesta a fost punctul cheie la care a eşuat guvernul începând de la finalul lui 2008, când în ultimele trei luni ministrul Varujan Vosganian s-a trezit pur şi simplu cu -30% la încasările lunare.

Au tratat apoi la fel de imprudent evoluţia veniturilor bugetare Gheorghe Pogea şi Sebastian Vlădescu, care au angajat cheltuieli fără acoperire şi au fost nevoiţi să taie ulterior, provocând un şoc în economie. Numai lui Gheorghe Ialomiţianu "i-au ieşit" până la urmă veniturile şi deficitul, în 2011. Dar şi execuţia bugetului sub coordonarea sa ridică un semn de întrebare: de ce nu au crescut veniturile cu mai mult de 7% cât a fost bugetat dacă PIB-ul a avu