România a blocat până în ultimul moment acordarea statutului de candidat la UE pentru Serbia. Bucureştiul a obţinut monitorizarea de către UE a respectării drepturilor minorităţii româneşti din Serbia.

Tensiunile au început de luni, în Consiliul pentru Afaceri Externe, şi au continuat marţi, cu o poziţie considerată în cercurile europene „surprinzătoare", „intransigentă", „răzbunătoare" şi calificată drept „ne-europeană" a României care a invocat problema minorităţii vlahe din Serbia.

Bucureştiul a acuzat Belgradul că nu a luat măsuri suficiente, în ciuda insistenţelor repetate şi îndelungi ale României. Marţi la prânz, preşedintele Serbiei, Boris Tadici, face un ultim apel public către Bucureşti.

„Suntem prieteni istorici cu România, ne susţinem reciproc în problemele de interes comun. Românii au şi o vorbă care spune că au doi prieteni: sârbii şi Marea Neagră", a spus preşedintele Tadici. Fără acordul de marţi, candidatura Serbiei nu putea să ajungă pe masa şefilor de stat şi de guvern de astăzi, unde e nevoie de unanimitate.

Tensiunile şi uimirile diplomaţilor

„Toate statele membre au renunţat la obiecţii. Doar România, nu", spune un jurnalist sârb enervat şi surprins. „E clar că face presiuni pentru Schengen. Dar să te foloseşti de cei mai slabi ca tine?", se întreba el. „Da. România nu cedează. În general, Ungaria era dură în apărarea minorităţilor. Dar România? Chestiunea este că există un acord extrem de fragil şi obţinut cu greu pe Kosovo şi nimeni nu vrea să amâne", a explicat unul dintre diplomaţii din consiliu. Serbia putea spera să înceapă negocieri cu UE în două condiţii: dacă îşi predă criminalii de război şi dacă ajunge la o reconciliere cu republica separatistă Kosovo, a cărei independenţă nu o recunoaşte, condiţii pe care le-a îndeplinit.

După mai bine de opt ore de negocieri, unul dintre miniştrii de Externe a anu