Americanii au "super ziua de marţi", ziua în care mai multe state votează pentru alegerile primare, marcînd adeseori o turnură decisivă în procesul de desemnare a candidaţilor la alegerile prezidenţiale. În Europa, anul acesta, ziua de 6 mai se anunţă ca fiind o super-duminică. În acea zi vor avea lor al doilea tur al alegerilor prezidenţiale din Franţa, alegeri legislative şi o prezidenţială anticipată în Serbia şi alegeri legislative anticipate în Grecia. Aceste trei scrutinuri vor avea o influenţă asupra marilor probleme ale Uniunii Europene: guvernanţa politică şi economică, libera circulaţie, procesul de extindere, legăturile dintre UE şi cetăţeni, şi bineînţeles, criza din zona euro.

Astfel, prezidenţialele franceze s-ar putea solda printr-o discuţie asupra renegocierii pactului bugetar – aşa cum promite socialistul François Hollande – sau printr-o redefinire a acordurilor din Schengen – ceea ce reclamă actualul preşedinte, Nicolas Sarkozy, ameninţînd cu ieşirea ţării sale din zonă. Identitatea cîştigătorului va avea de asemenea implicaţii asupra relaţiilor franco-germane, legăturile dintre dreapta şi stînga europeană sau între micile şi marile ţări.

În Serbia, preşedintele Boris Tadić a profitat de alegerile legislative pentru a-şi repune mandatul în joc şi de a obţine liberă trecere pentru politica sa pro-europeană. Dacă ar fi reales cu o majoritate clară în Parlament, ar beneficia de marginea necesară pentru a-şi duce ţara pe urmele vecinului croat, spre o adeziune la UE care ar aduce stabilitate în Balcanii occidentali. Politica sa discretă de abandon al revendicărilor asupra Kosovo, condiţie pusă de Europa, ar fi poate atunci ireversibilă chiar dacă nu va fi lipsită de tensiunile inerente în fosta provincie iugoslavă.

Cît despre alegerile greceşti, ele vor fi prima ocazie pentru poporul elen de a se pronunţa asupra politicii conducători