Animal Planet este un canal de televiziune care prezintă animale. La prima vedere pare simplu. Filmezi animale, în habitatul lor natural, în interacţiunea lor cu oamenii, în situaţii dificile, în relaxare, în orice condiţii, şi apoi le oferi spectatorilor care sînt interesaţi de ele. Cîte persoane vor spune că nu iubesc sau nu sînt interesate deloc de animale?

Practic, de la începuturile televiziunii, peste tot în lume au existat programe despre animale, fie că era vorba despre Teleenciclopedie, la noi, de programele BBC la englezi sau despre documentarele subacvatice ale lui Jacques-Yves Cousteau. Dar în momentul în care, în 1997, a luat fiinţă Animal Planet, ca urmare a unui joint venture dintre Discovery Channel şi BBC, părea că iubitorii de animale din toată lumea şi-au văzut visul cu ochii.

Şi astăzi, cînd peisajul media e atît de diferit faţă de cel de acum 15 ani, Animal Planet este unul dintre canalele de televiziune cele mai cunoscute şi mai bine distribuite în toată lumea. Dar accesul la informaţii legate de audienţă şi preferinţa publicului, la studii privind percepţiile brandului în diferite părţi ale lumii, la mecanismul din spatele canalului mi-a arătat că o idee simplă nu este în mod necesar şi o idee clară. Nu toţi cei care se declară iubitori de animale se referă la acelaşi lucru cînd spun asta.

Cercetînd mai departe ce preferă spectatorii de la noi, din ţările din jur, din Europa şi, mai apoi, din America şi din restul lumii, a început să se contureze o teorie.

Un studiu mi-a arătat că la noi în ţară oamenii preferă programele despre animale sălbatice, filmate, dacă se poate, în habitatul lor natural. Animalele domestice nu sînt atît de interesante, iar cele de apartament sînt binevenite doar în proporţie redusă şi, în general, în contextul unor emisiuni cu valenţe educative. Oamenii nu sînt interesanţi decît în măsura în ca